Din perspectivă psihologică, schizofrenia nu este în primul rând o listă de simptome, ci o experiență de fragmentare a sinelui și a relației cu realitatea. Persoana trăiește o lume interioară cu propria ei logică și coerență — chiar dacă aceasta nu coincide cu realitatea consensuală a celor din jur.
În psihologie, lucrăm frecvent cu ideea de acceptare. Acceptarea unui diagnostic de autism. Acceptarea unei degradări cognitive în boala Alzheimer. Acceptarea unei tulburări afective sau a unei traume timpurii. Dar acceptarea nu mai înseamnă resemnare. În ultimele două decenii, știința a făcut un salt conceptual și tehnologic fără precedent: a reușit să creeze în laborator…