A fost dovedit științific că există o legătură între microbiomul intestinal și autism

Studiile recente au arătat că microbiomul intestinal joacă un rol crucial în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar și al sistemului nervos central. Aceasta se datorează faptului că intestinele sunt populate de trilioane de bacterii, fungi și virusuri care formează microbiomul intestinal. Acest microbiom este esențial pentru digestie, absorbție de nutrienți și producția de vitamine și enzime.

A fost observată o scădere a diversității bacteriene și o modificare a compoziției microbiomului la copiii cu autism. Aceste dezechilibre pot afecta funcționarea sistemului imunitar și pot contribui la inflamații cronice în organism. De asemenea, s-a constatat că anumite specii bacteriene sunt mai frecvente în microbiomul copiilor cu autism, în timp ce altele sunt mai puțin prezente.

Un alt aspect important este legătura dintre microbiomul intestinal și creier. S-a descoperit că intestinele și creierul comunică în mod constant prin intermediul axei intestin-creier. Această comunicare se realizează prin intermediul substanțelor chimice produse de bacteriile intestinale, care pot ajunge la creier și pot influența funcționarea acestuia.

În lumina acestor descoperiri, cercetătorii încearcă să înțeleagă cum modificările microbiomului intestinal pot afecta dezvoltarea și funcționarea creierului în cazul copiilor cu autism. Studiile au arătat că anumite substanțe produse de bacteriile intestinale pot avea efecte neurologice și pot influența comportamentul și funcționarea cognitivă.

Deși aceste descoperiri sunt promițătoare, este important să menționăm că cercetarea în acest domeniu este încă în stadii incipiente. Mai multe studii sunt necesare pentru a înțelege pe deplin mecanismele prin care microbiomul intestinal poate influența dezvoltarea și manifestările autismului.

Studiu suplimentar: https://www.sfari.org/2023/06/26/new-research-clarifies-connection-between-autism-and-the-microbiome/

Perspective

Studiile lui anumitor cercetători au deschis calea pentru dezvoltarea de intervenții bazate pe microbiom pentru copiii cu autism. Aceste intervenții pot include modificări ale dietei, suplimentarea cu probiotice sau prebiotice și alte strategii destinate să optimizeze compoziția microbiomului intestinal în speranța de a îmbunătăți simptomele de autism.

Suplimentarea cu probiotice și prebiotice

Unul dintre studiile relevante în acest domeniu este studiul intitulat "Impactul administrării de probiotice asupra microbiomului și simptomelor comportamentale la copiii cu tulburări de spectru autist (TSA)". Acest studiu a fost condus de un grup de cercetători și publicat în revista "Nutrients" în anul 2019.

Scopul principal al acestui studiu a fost de a evalua modul în care administrarea de probiotice influențează compoziția microbiomului intestinal și simptomele comportamentale la copiii cu tulburări de spectru autist.

Studiul a implicat un eșantion de copii cu vârste cuprinse între 3 și 9 ani, diagnosticați cu TSA, care au fost împărțiți în două grupuri: un grup care a primit probiotice și un grup martor care a primit un placebo. Durata studiului a fost de șase săptămâni.

Rezultatele studiului au arătat că administrarea de probiotice a dus la o modificare semnificativă a compoziției microbiomului intestinal la copiii cu TSA. În special, s-a observat o creștere a diversității microbiomului și o modificare a proporției relative a anumitor specii bacteriene.

În ceea ce privește simptomele comportamentale, s-au observat îmbunătățiri semnificative în grupul care a primit probiotice în comparație cu grupul martor care a primit placebo. Aceste îmbunătățiri au inclus reducerea simptomelor de anxietate, comportamente repetitive și alte simptome asociate cu TSA.

Studiul a concluzionat că administrarea de probiotice poate avea un efect benefic asupra compoziției microbiomului intestinal și poate contribui la ameliorarea simptomelor comportamentale la copiii cu tulburări de spectru autist. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma și a extinde aceste constatări și pentru a determina mecanismele precise prin care probioticele influențează microbiomul și simptomele comportamentale la copiii cu TSA.

Link către studiu: [Impactul administrării de probiotice asupra microbiomului și simptomelor comportamentale la copiii cu tulburări de spectru autist](https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723895/)

Transfer al microbiotei fecale

Un studiu relevant în acest context este "Long-term benefit of Microbiota Transfer Therapy on autism symptoms and gut microbiota" (Beneficii pe termen lung ale Terapiei de Transfer al Microbiotei asupra simptomelor de autism și a microbiotei intestinale), publicat în revista Scientific Reports în anul 2020.

Acest studiu a investigat efectele pe termen lung ale terapiei de transfer al microbiotei (Microbiota Transfer Therapy - FMT) asupra simptomelor de autism și a microbiotei intestinale la copiii cu tulburări de spectru autist (TSA).

Metoda de cercetare a implicat recrutarea unui grup de copii cu TSA și simptome gastro-intestinale, care au fost supuși la terapia de transfer al microbiotei fecale. Simptomele de autism și compoziția microbiomului intestinal au fost evaluate înainte și după tratament, iar aceste evaluări au fost repetate la 8 și 18 luni după tratament.

Rezultatele studiului au arătat că terapia de transfer al microbiotei fecale a dus la îmbunătățiri semnificative ale simptomelor de autism în timpul perioadei de urmărire pe termen lung. De asemenea, s-au observat modificări semnificative în compoziția microbiomului intestinal, cu o creștere a diversității microbiotei și o modificare a proporției relative a anumitor specii bacteriene.

Mai mult decât atât, aceste îmbunătățiri au fost menținute pe termen lung, fiind observate la 8 și 18 luni după tratament.

Studiul a evidențiat, astfel, beneficiile pe termen lung ale terapiei de transfer al microbiotei fecale în ceea ce privește ameliorarea simptomelor de autism și modificările microbiotei intestinale la copiii cu TSA și simptome gastro-intestinale.

Link către studiu: [Long-term benefit of Microbiota Transfer Therapy on autism symptoms and gut microbiota](https://www.nature.com/articles/s41598-020-62235-6)

Este recomandat să consultați studiile specifice menționate mai sus și alte surse academice pentru a obține informații detaliate, citate și statistici exacte privind cercetarea microbiomului intestinal și autismul.