{"id":898,"date":"2026-09-08T10:55:07","date_gmt":"2026-09-08T07:55:07","guid":{"rendered":"https:\/\/elenapap.com\/?p=898"},"modified":"2026-09-08T10:59:07","modified_gmt":"2026-09-08T07:59:07","slug":"depersonalizare-si-derealizare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/elenapap.com\/en\/depersonalizare-si-derealizare\/","title":{"rendered":"Depersonalizare \u0219i Derealizare"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>C\u00e2nd te sim\u021bi str\u0103in \u00een propriul corp \u0219i \u00een propria via\u021b\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">elenapap.com | Psychology Office, Constanta<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201eM\u0103 uit \u00een oglind\u0103 \u0219i nu simt c\u0103 sunt eu acolo. Merg pe strad\u0103 \u0219i totul pare un decor de film, nu lumea real\u0103. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u00eennebunesc, dar nimeni nu pare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce \u00eencerc s\u0103 descriu.&#8221;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"https:\/\/elenapap.com\/en\/dificultati-emotionale-si-de-dezvoltare\/depersonalizare-si-derealizare\/\" data-type=\"page\" data-id=\"891\">Depersonalizarea \u0219i derealizarea<\/a> se num\u0103r\u0103 printre cele mai dezorientante \u0219i mai greu de descris experien\u021be psihice \u2014 at\u00e2t de ciudate, la prima confruntare cu ele, \u00eenc\u00e2t mul\u021bi oameni care le tr\u0103iesc se tem c\u0103 \u00ee\u0219i pierd min\u021bile. Realitatea este alta: sunt simptome relativ frecvente, bine documentate \u00een literatura de specialitate, reprezent\u00e2nd un mecanism de protec\u021bie al min\u021bii \u00een fa\u021ba unei suprasolicit\u0103ri sau a unei suferin\u021be intense.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 explice ce sunt aceste experien\u021be, de ce apar, cum se simt din interior \u0219i ce anume ajut\u0103 cu adev\u0103rat \u00een procesul de recuperare.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">1. Ce sunt depersonalizarea \u0219i derealizarea<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u0219i sunt frecvent men\u021bionate \u00eempreun\u0103, cele dou\u0103 experien\u021be au con\u021binut u\u0219or diferit:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Depersonalizarea:<\/strong> Un sentiment persistent de deta\u0219are de propriile g\u00e2nduri, emo\u021bii, senza\u021bii corporale sau ac\u021biuni \u2014 ca \u0219i cum persoana s-ar observa din exterior, ca un spectator al propriei vie\u021bi, sau ca \u0219i cum corpul nu i-ar mai apar\u021bine cu adev\u0103rat.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Derealizarea:<\/strong> Un sentiment de deta\u0219are de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u2014 lumea din jur pare ireal\u0103, ca un vis, ca cea\u021b\u0103, ca un decor de film sau ca \u0219i cum ar fi privit\u0103 printr-un geam sau printr-o p\u00e2cl\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Multe persoane tr\u0103iesc ambele experien\u021be simultan sau alternativ, iar grani\u021ba dintre ele poate fi neclar\u0103 \u00een tr\u0103irea subiectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Important to remember:<\/strong> depersonalizarea \u0219i derealizarea, ca experien\u021be trec\u0103toare, sunt surprinz\u0103tor de frecvente \u2014 studiile arat\u0103 c\u0103 aproximativ jum\u0103tate dintre adul\u021bi le tr\u0103iesc m\u0103car o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103, mai ales \u00een situa\u021bii de oboseal\u0103 extrem\u0103, stres intens sau privare de somn. Ele devin o tulburare clinic\u0103 doar atunci c\u00e2nd sunt persistente, recurente \u0219i produc suferin\u021b\u0103 semnificativ\u0103 sau afecteaz\u0103 func\u021bionarea.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">2. Cum se simt din interior \u2014 o descriere greu de pus \u00een cuvinte<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201e\u00cemi ating propria m\u00e2n\u0103 \u0219i simt atingerea, dar parc\u0103 nu e m\u00e2na mea. Vorbesc \u0219i \u00eemi aud vocea, dar parc\u0103 vine de undeva din afara mea. E ca \u0219i cum a\u0219 privi filmul propriei vie\u021bi, f\u0103r\u0103 s\u0103 pot s\u0103 intru cu adev\u0103rat \u00een el.&#8221;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Persoanele care tr\u0103iesc depersonalizare sau derealizare descriu frecvent dificultatea de a g\u0103si cuvinte potrivite \u2014 experien\u021ba este at\u00e2t de diferit\u0103 de orice altceva, \u00eenc\u00e2t limbajul obi\u0219nuit pare insuficient. C\u00e2teva descrieri frecvent \u00eent\u00e2lnite:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Deta\u0219are emo\u021bional\u0103:<\/strong> Senza\u021bia de a privi propria via\u021b\u0103 ca printr-un ecran, de a fi \u201epilot automat&#8221;, de a nu sim\u021bi cu adev\u0103rat emo\u021biile pe care ra\u021bional \u0219tii c\u0103 ar trebui s\u0103 le sim\u021bi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00censtr\u0103inare de propriul corp:<\/strong> Vocea proprie, membrele proprii sau imaginea din oglind\u0103 pot p\u0103rea str\u0103ine, nefamiliare sau \u201egre\u0219ite&#8221;, chiar dac\u0103 persoana recunoa\u0219te ra\u021bional c\u0103 sunt ale ei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Distorsiuni ale memoriei autobiografice:<\/strong> Amintirile, chiar recente, pot p\u0103rea c\u0103 nu au apar\u021binut cu adev\u0103rat persoanei, ca \u0219i cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat altcuiva sau ar fi fost vizionate, nu tr\u0103ite.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Percep\u021bia alterat\u0103 a timpului:<\/strong> Distorsiuni ale percep\u021biei timpului \u2014 evenimente recente par \u00eendep\u0103rtate, sau timpul pare s\u0103 curg\u0103 anormal, prea repede sau prea \u00eencet.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Nu este psihoz\u0103:<\/strong> Un aspect crucial de comunicat persoanelor afectate: depersonalizarea \u0219i derealizarea NU sunt psihoz\u0103. Persoana \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u00eentotdeauna capacitatea de a recunoa\u0219te c\u0103 aceste percep\u021bii nu sunt \u201ereale&#8221; \u2014 aceast\u0103 con\u0219tientizare (numit\u0103 \u201etestarea realit\u0103\u021bii intact\u0103&#8221;) este exact ceea ce diferen\u021biaz\u0103 aceste experien\u021be de o tulburare psihotic\u0103, unde aceast\u0103 capacitate este pierdut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">3. De ce apar \u2014 un mecanism de protec\u021bie, nu un defect<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Depersonalizarea \u0219i derealizarea sunt \u00een\u021belese, \u00een prezent, ca mecanisme disociative \u2014 modalit\u0103\u021bi prin care mintea creeaz\u0103 distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de o experien\u021b\u0103 prea cople\u0219itoare pentru a fi procesat\u0103 direct.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Trauma \u0219i experien\u021bele cople\u0219itoare:<\/strong> Depersonalizarea \u0219i derealizarea apar frecvent ca r\u0103spuns direct la traum\u0103 \u2014 at\u00e2t \u00een momentul evenimentului traumatic, c\u00e2t \u0219i, ulterior, ca simptom persistent, mai ales \u00een cazul traumei repetate sau din copil\u0103rie.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Anxietatea sever\u0103 \u0219i atacurile de panic\u0103:<\/strong> Anxietatea intens\u0103, atacurile de panic\u0103 \u0219i stresul cronic sever pot declan\u0219a episoade de depersonalizare sau derealizare \u2014 mintea \u201ese retrage&#8221; temporar ca r\u0103spuns la o activare fiziologic\u0103 extrem\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Factori fiziologici:<\/strong> Privarea sever\u0103 de somn, oboseala extrem\u0103, consumul de canabis sau alte substan\u021be \u0219i anumite condi\u021bii medicale (migrene, epilepsie, unele tulbur\u0103ri vestibulare) pot declan\u0219a episoade tranzitorii.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Comorbiditate cu depresia \u0219i anxietatea:<\/strong> Depersonalizarea coexist\u0103 frecvent cu depresia \u0219i cu alte tulbur\u0103ri anxioase, uneori ca simptom component al acestora, alteori ca tulburare separat\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din perspectiv\u0103 evolutiv\u0103, unii cercet\u0103tori propun c\u0103 acest mecanism ar putea avea o func\u021bie de protec\u021bie similar\u0103 \u201e\u00eenghe\u021b\u0103rii&#8221; \u00een r\u0103spunsul la pericol \u2014 o modalitate prin care sistemul nervos reduce intensitatea cople\u0219itoare a unei experien\u021be, cu pre\u021bul unei deconect\u0103ri temporare.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">4. Ce simte persoana care tr\u0103ie\u0219te cu aceste experien\u021be<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 te reg\u0103se\u0219ti \u00een aceste descrieri, c\u00e2teva lucruri sunt importante de \u00een\u021beles:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Nu \u00eennebune\u0219ti.<\/strong> Nu e\u0219ti pe cale s\u0103 \u00ee\u021bi pierzi min\u021bile \u0219i nu e\u0219ti psihotic. Capacitatea ta de a recunoa\u0219te c\u0103 experien\u021ba este neobi\u0219nuit\u0103 este, ea \u00eens\u0103\u0219i, dovada c\u0103 testarea realit\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2ne intact\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Experien\u021ba, oric\u00e2t de tulbur\u0103toare, nu este periculoas\u0103.<\/strong> De\u0219i extrem de nepl\u0103cut\u0103 \u0219i, uneori, terifiant\u0103, depersonalizarea \u00een sine nu este periculoas\u0103. Este o experien\u021b\u0103 subiectiv\u0103 chinuitoare, nu un semn al unei probleme neurologice grave sau iminente.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Frica de experien\u021b\u0103 poate deveni ea \u00eens\u0103\u0219i o problem\u0103.<\/strong> Multe persoane raporteaz\u0103 c\u0103 anxietatea legat\u0103 de experien\u021ba \u00een sine (teama de a nu \u00eennebuni, teama de a nu se termina niciodat\u0103) este, adesea, mai chinuitoare dec\u00e2t depersonalizarea \u00een sine \u2014 \u0219i, paradoxal, aceast\u0103 anxietate poate men\u021bine \u0219i agrava simptomele.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Exist\u0103 un tratament care func\u021bioneaz\u0103.<\/strong> Cu tratament specific, majoritatea persoanelor experimenteaz\u0103 o reducere semnificativ\u0103 a frecven\u021bei \u0219i intensit\u0103\u021bii episoadelor, iar recuperarea complet\u0103 este posibil\u0103 pentru mul\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">5. Therapy \u2014 what really works<\/h1>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Terapia Cognitiv-Comportamental\u0103 (CBT)<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Lucreaz\u0103 pe reducerea interpret\u0103rilor catastrofice ale experien\u021bei de depersonalizare (\u201e\u00eennebunesc&#8221;, \u201enu m\u0103 voi mai sim\u021bi niciodat\u0103 normal&#8221;), care alimenteaz\u0103 anxietatea \u0219i, astfel, men\u021bin simptomele. Reducerea anxiet\u0103\u021bii legate de experien\u021ba \u00een sine este, adesea, primul \u0219i cel mai important pas.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Terapia focalizat\u0103 pe traum\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Atunci c\u00e2nd depersonalizarea \u0219i derealizarea sunt legate de traum\u0103 \u2014 mai ales trauma din copil\u0103rie sau trauma repetat\u0103 \u2014 procesarea direct\u0103 a traumei (prin EMDR sau terapii focalizate pe traum\u0103) este frecvent necesar\u0103 pentru o ameliorare de durat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Tehnicile de grounding (ancorare)<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tehnici concrete, senzoriale, care ajut\u0103 persoana s\u0103 se reconecteze cu prezentul \u0219i cu corpul propriu \u2014 observarea atent\u0103 a texturilor, temperaturilor sau sunetelor din mediul imediat. Aceste tehnici ofer\u0103 ameliorare \u00een momentul episodului acut \u0219i sunt exersate sistematic \u00een terapie.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Mindfulness \u0219i terapii bazate pe acceptare<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Paradoxal, \u00eenv\u0103\u021barea de a observa experien\u021ba de depersonalizare cu curiozitate, f\u0103r\u0103 a lupta activ \u00eempotriva ei sau a o cataloga imediat ca \u201egroaznic\u0103&#8221;, poate reduce intensitatea suferin\u021bei asociate \u2014 lupta \u00eempotriva simptomului tinde s\u0103 \u00eel intensifice.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Adresarea condi\u021biilor de baz\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Atunci c\u00e2nd depersonalizarea apare \u00een contextul unei anxiet\u0103\u021bi generalizate, al atacurilor de panic\u0103 sau al depresiei, tratarea acestor condi\u021bii de baz\u0103 produce, frecvent, ameliorare semnificativ\u0103 \u0219i a simptomelor disociative asociate.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">6. Ce po\u021bi face \u00een momentul unui episod<\/h1>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Tehnica 5-4-3-2-1:<\/strong> Nume\u0219te cu voce tare sau \u00een minte cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le po\u021bi atinge, trei pe care le auzi, dou\u0103 pe care le miro\u0219i, unul pe care \u00eel po\u021bi gusta \u2014 aceast\u0103 tehnic\u0103 simpl\u0103 redirec\u021bioneaz\u0103 aten\u021bia c\u0103tre prezentul senzorial concret.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Contactul cu texturi \u0219i temperaturi:<\/strong> \u021ainerea unui obiect cu textur\u0103 distinct\u0103 (o piatr\u0103, o bucat\u0103 de ghea\u021b\u0103, ceva cu textur\u0103 pronun\u021bat\u0103) poate ajuta la reconectarea cu senza\u021biile corporale.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Respira\u021bia con\u0219tient\u0103:<\/strong> Respira\u021bia lent\u0103 \u0219i profund\u0103, cu accent pe expirul prelungit, poate reduce activarea fiziologic\u0103 asociat\u0103 frecvent cu episoadele de depersonalizare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Reamintirea faptului c\u0103 a mai trecut \u0219i \u00eenainte:<\/strong> Aminte\u0219te-\u021bi, \u00een momentul episodului, c\u0103 ai mai trecut prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 s-a \u00eencheiat de fiecare dat\u0103 \u2014 aceast\u0103 reamintire, oric\u00e2t de simpl\u0103, poate reduce panica asociat\u0103 episodului.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">7. Clinical notes for professionals<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 sec\u021biune se adreseaz\u0103 psihologilor \u0219i psihoterapeu\u021bilor care lucreaz\u0103 sau doresc s\u0103 lucreze cu clien\u021bi cu simptome de depersonalizare-derealizare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Evaluarea medical\u0103 prealabil\u0103:<\/strong> Exclude\u021bi \u00eentotdeauna cauzele medicale \u0219i neurologice, \u00een colaborare cu medicul, \u00eenainte de a trata exclusiv psihologic \u2014 mai ales la debut brusc sau la prezen\u021ba altor simptome neurologice asociate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Normalizarea ca interven\u021bie timpurie:<\/strong> Normaliza\u021bi explicit experien\u021ba \u00eenc\u0103 din primele \u0219edin\u021be. Mul\u021bi clien\u021bi ajung \u00een cabinet cu o team\u0103 intens\u0103 c\u0103 devin psihotici \u2014 clarificarea rapid\u0103 \u0219i clar\u0103 a acestei temeri reduce semnificativ anxietatea secundar\u0103 care men\u021bine \u0219i agraveaz\u0103 simptomele primare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Evaluarea istoricului traumatic:<\/strong> Investiga\u021bi activ un istoric de traum\u0103, mai ales trauma din copil\u0103rie sau trauma repetat\u0103. Depersonalizarea cronic\u0103 este frecvent un simptom disociativ cu r\u0103d\u0103cini traumatice, iar tratarea exclusiv\u0103 a simptomului, f\u0103r\u0103 a adresa trauma subiacent\u0103, produce rezultate limitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Ruperea ciclului de auto-\u00eentre\u021binere prin fric\u0103:<\/strong> Fi\u021bi aten\u021bi la ciclul anxietate-depersonalizare-anxietate. Frica de simptom alimenteaz\u0103 frecvent simptomul \u00eensu\u0219i. Interven\u021bia pe reducerea catastrofiz\u0103rii experien\u021bei este adesea la fel de important\u0103 ca lucrul direct pe cauza subiacent\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Diagnosticul diferen\u021bial cu alte tulbur\u0103ri disociative:<\/strong> Diferen\u021bia\u021bi clinic de alte tulbur\u0103ri disociative (amnezie disociativ\u0103, tulburare disociativ\u0103 de identitate) \u0219i de simptomele disociative din cadrul PTSD. Abordarea terapeutic\u0103 variaz\u0103 semnificativ \u00een func\u021bie de tabloul clinic complet.<\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">Instead of conclusion<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Depersonalizarea \u0219i derealizarea sunt experien\u021be profund dezorientante, dar nu sunt semnul unei min\u021bi care se rupe \u2014 sunt semnul unei min\u021bi care \u00eencearc\u0103, \u00een felul ei, s\u0103 se protejeze de o suprasolicitare. \u00cen\u021belegerea acestui mecanism, combinat\u0103 cu tratamentul potrivit, poate reda persoanei sentimentul de conexiune cu propriul corp, cu propriile emo\u021bii \u0219i cu lumea din jur.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Drumul \u00eenapoi spre a te sim\u021bi \u201ereal&#8221; \u0219i \u201eprezent&#8221; este posibil \u2014 \u0219i mul\u021bi oameni care au tr\u0103it aceste experien\u021be, uneori ani la r\u00e2nd, au reg\u0103sit acest sentiment de conexiune cu propria via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>\u201ePrima dat\u0103 c\u00e2nd m-am sim\u021bit din nou complet prezent\u0103 \u00een propriul corp, am pl\u00e2ns de bucurie. Uitasem cum era s\u0103 m\u0103 simt real\u0103.&#8221;<\/em><\/p>\n\n\n\n<h1 class=\"wp-block-heading\">Scientific references<\/h1>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Hunter ECM et al. (2005) \u2014 Cognitive-behaviour therapy for depersonalisation disorder: an open study.<\/em> <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/15978553\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Behaviour Research and Therapy | PubMed<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Sierra M, David AS (2011) \u2014 Depersonalization: a selective impairment of self-awareness.<\/em> <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/21237676\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Consciousness and Cognition | PubMed<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Article based on resources from <a href=\"https:\/\/elenapap.com\/en\/\">elenapap.com \u2014 Psychology Office, Constanta<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Depersonalizarea \u0219i derealizarea se num\u0103r\u0103 printre cele mai dezorientante \u0219i mai greu de descris experien\u021be psihice \u2014 at\u00e2t de ciudate, la prima confruntare cu ele, \u00eenc\u00e2t mul\u021bi oameni care le tr\u0103iesc se tem c\u0103 \u00ee\u0219i pierd min\u021bile. Realitatea este alta: sunt simptome relativ frecvente, bine documentate \u00een literatura de specialitate, reprezent\u00e2nd un mecanism de protec\u021bie al min\u021bii \u00een fa\u021ba unei suprasolicit\u0103ri sau a unei suferin\u021be intense.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":899,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kadence_starter_templates_imported_post":false,"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","_joinchat":[],"footnotes":""},"categories":[7,6],"tags":[12,29],"class_list":["post-898","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate-mintala","category-psihologie","tag-anxietate","tag-depersonalizarea-si-derealizarea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=898"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":903,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/898\/revisions\/903"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}