\u00cen psihologie, lucr\u0103m frecvent cu ideea de acceptare. Acceptarea unui diagnostic de autism. Acceptarea unei degrad\u0103ri cognitive \u00een boala Alzheimer. Acceptarea unei tulbur\u0103ri afective sau a unei traume timpurii.<\/p>\n\n\n\n
Dar acceptarea nu mai \u00eenseamn\u0103 resemnare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u0219tiin\u021ba a f\u0103cut un salt conceptual \u0219i tehnologic f\u0103r\u0103 precedent: a reu\u0219it s\u0103 creeze \u00een laborator structuri tridimensionale din celule umane care imit\u0103 dezvoltarea \u0219i organizarea creierului. Acestea se numesc organoizi cerebrali<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Organoizii cerebrali sunt \u201eminicreiere\u201d cultivate \u00een laborator din celule stem umane. De obicei, procesul \u00eencepe prin recoltarea unor celule somatice (de exemplu, din piele), care sunt reprogramate \u00een celule stem pluripotente induse (iPSC). Aceste celule au capacitatea de a se transforma \u00een aproape orice tip celular din organism.<\/p>\n\n\n\n Prin condi\u021bii de cultur\u0103 controlate, cercet\u0103torii le ghideaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 neuroni \u0219i celule gliale, care se auto-organizeaz\u0103 \u00een structuri tridimensionale ce reproduc etape ale dezvolt\u0103rii cerebrale umane.<\/p>\n\n\n\n Nu sunt \u201ecreiere\u201d \u00een sens func\u021bional \u0219i nu posed\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. \u00cens\u0103 reproduc:<\/p>\n\n\n\n Revolu\u021bia const\u0103 \u00een faptul c\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria medicinei, putem studia dezvoltarea \u0219i patologia creierului uman direct pe \u021besut uman viu<\/strong>, nu doar prin:<\/p>\n\n\n\n Creierul nu mai este o \u201ecutie neagr\u0103\u201d. Avem, literalmente, o fereastr\u0103 c\u0103tre mecanismele intime ale neurodezvolt\u0103rii \u0219i neurodegener\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Pentru psihologie, acest lucru este transformator. Pentru c\u0103 multe dintre diagnosticele cu care lucr\u0103m \u2013 tulbur\u0103ri din spectrul AUTISM<\/a>, ADHD<\/a><\/strong>, tulbur\u0103ri afective, schizofrenie, tulbur\u0103ri de personalitate, tulbur\u0103ri neurocognitive \u2013 au o component\u0103 neurobiologic\u0103 complex\u0103, \u00eenc\u0103 insuficient \u00een\u021beleas\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru un p\u0103rinte care prime\u0219te diagnosticul de autism (Tulburare din Spectrul Autist \u2013 TSA), \u00eentrebarea fundamental\u0103 este: \u201eDe ce?\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Mult timp, r\u0103spunsurile au fost probabilistice: predispozi\u021bie genetic\u0103, factori de mediu, interac\u021biuni epigenetice. Organoizii cerebrali schimb\u0103 paradigma.<\/p>\n\n\n\n Imagina\u021bi-v\u0103 urm\u0103torul scenariu: din c\u00e2teva celule recoltate de la copil se creeaz\u0103 un organoid cerebral care poart\u0103 exact amprenta lui genetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe acest model:<\/p>\n\n\n\n Nu mai vorbim despre \u201e\u00eencerc\u0103m \u0219i vedem dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103\u201d. Vorbim despre testare personalizat\u0103 \u00eenainte de administrare clinic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru psihologie, implica\u021bia este major\u0103: tratamentul farmacologic poate deveni complementar interven\u021biei psihoterapeutice \u00eentr-un mod mult mai precis \u0219i mai pu\u021bin aleatoriu.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103rile recente au ar\u0103tat c\u0103, \u00een anumite forme de TSA, neuronii:<\/p>\n\n\n\n Organoizii permit observarea momentului exact \u00een care \u201eruta\u201d neuronal\u0103 deviaz\u0103 de la traiectoria tipic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Important: scopul nu este \u201e\u0219tergerea\u201d autismului. Autismul face parte din identitatea persoanei. Scopul este reducerea elementelor care produc suferin\u021b\u0103 sever\u0103:<\/p>\n\n\n\n Din perspectiv\u0103 psihologic\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 sus\u021binerea dezvolt\u0103rii autonomiei, nu uniformizarea diferen\u021belor.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00een autism discut\u0103m despre dezvoltare atipic\u0103, \u00een boala Alzheimer discut\u0103m despre degradare progresiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Boala Alzheimer, simptomul clinic (uitarea) apare cu 15\u201320 de ani dup\u0103 debutul procesului biologic. Organoizii au permis modelarea acumul\u0103rii proteinelor beta-amiloid \u0219i tau \u00een condi\u021bii umane controlate.<\/p>\n\n\n\n Pe organoizi, cercet\u0103torii au reu\u0219it:<\/p>\n\n\n\n Aceasta schimb\u0103 complet perspectiva psihologic\u0103 asupra demen\u021bei: nu mai discut\u0103m exclusiv despre adaptare la pierdere, ci despre posibilitatea interven\u021biei \u00eenainte ca identitatea persoanei s\u0103 fie erodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Demnitatea devine un obiectiv biologic, nu doar psihologic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen modele experimentale, anumite interven\u021bii au redus semnificativ acumul\u0103rile patologice \u0219i au restaurat func\u021bii sinaptice.<\/p>\n\n\n\n Nu este \u00eenc\u0103 un tratament clinic definitiv. Dar, pentru prima dat\u0103, nu mai vorbim despre \u00eencetinire pasiv\u0103, ci despre poten\u021bial\u0103 oprire a bolii.<\/p>\n\n\n\n Pentru familii, acest lucru mut\u0103 discursul de la fatalism la planificare activ\u0103.<\/p>\n\n\n\n Revolu\u021bia organoizilor nu se limiteaz\u0103 la autism \u0219i Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n Depresia major\u0103 \u0219i tulburarea bipolar\u0103 implic\u0103 disfunc\u021bii la nivel:<\/p>\n\n\n\n Organoizii permit studierea reac\u021biei neuronale la antidepresive \u00een func\u021bie de profilul genetic individual. \u00cen viitor, selec\u021bia tratamentului ar putea fi fundamentat\u0103 biologic, nu exclusiv pe trial-and-error.<\/p>\n\n\n\n Modelele pe organoizi au eviden\u021biat:<\/p>\n\n\n\n Aceste descoperiri sus\u021bin ipoteza neurodezvolt\u0103rii \u00een schizofrenie \u0219i pot fundamenta interven\u021bii timpurii \u00eenainte de debutul psihotic.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i trauma este un eveniment psihologic \u0219i rela\u021bional, vulnerabilitatea la PTSD sau la tulbur\u0103ri de reglare emo\u021bional\u0103 are substrat neurobiologic. Organoizii pot ajuta la \u00een\u021belegerea:<\/p>\n\n\n\n Aceasta deschide calea unei psihologii integrate \u2013 unde interven\u021bia psihoterapeutic\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea biologic\u0103 se completeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Procese care necesitau un deceniu pot fi replicate \u00een luni. Etapele de dezvoltare neuronal\u0103 sunt accelerate \u0219i observabile \u00een timp real.<\/p>\n\n\n\n Experimentele pot e\u0219ua de sute de ori f\u0103r\u0103 risc pentru pacient. Riscul clinic scade dramatic.<\/p>\n\n\n\n Spre deosebire de modele animale, organoizii sunt 100% umani din punct de vedere celular. Elimin\u0103m problema traducerii imperfecte a datelor de la \u0219oareci la oameni.<\/p>\n\n\n\n Un diagnostic este un instrument descriptiv, nu o defini\u021bie a identit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Organoizii ne arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n\n\n\n Pentru p\u0103rin\u021bi, pentru apar\u021bin\u0103tori, pentru adul\u021bii care tr\u0103iesc cu o tulburare psihologic\u0103, mesajul este profund:<\/p>\n\n\n\n \u0218tiin\u021ba nu mai este un observator rece. Ea devine un partener activ \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i sus\u021binerea func\u021bion\u0103rii creierului.<\/p>\n\n\n\n Ca psiholog, v\u0103d zilnic impactul etichetelor. Dar v\u0103d \u0219i poten\u021bialul uman dincolo de ele. Dac\u0103 biologia ne ofer\u0103 o hart\u0103 mai precis\u0103, interven\u021bia psihologic\u0103 devine mai nuan\u021bat\u0103, mai targetat\u0103, mai eficient\u0103.<\/p>\n\n\n\n Creierul copilului dumneavoastr\u0103 nu este un sistem defect. Sunt sisteme biologice complexe care pot fi \u00een\u021belese mai bine ca oric\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n Iar c\u00e2nd \u0219tiin\u021ba \u00eent\u00e2lne\u0219te sufletul, acceptarea nu mai \u00eenseamn\u0103 resemnare. <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen psihologie, lucr\u0103m frecvent cu ideea de acceptare. Acceptarea unui diagnostic de autism. Acceptarea unei degrad\u0103ri cognitive \u00een boala Alzheimer. Acceptarea unei tulbur\u0103ri afective sau a unei traume timpurii. Dar acceptarea nu mai \u00eenseamn\u0103 resemnare. \u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u0219tiin\u021ba a f\u0103cut un salt conceptual \u0219i tehnologic f\u0103r\u0103 precedent: a reu\u0219it s\u0103 creeze \u00een laborator…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":351,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_kadence_starter_templates_imported_post":false,"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","_joinchat":[],"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[9,10,8,11,13,14],"class_list":["post-350","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-psihologie","tag-adhd","tag-asperger","tag-autism","tag-depresie","tag-ptsd","tag-schizofrenie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=350"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/350\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":450,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/350\/revisions\/450"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/351"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/elenapap.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\n\n\nCe sunt organoizii cerebrali \u0219i de ce sunt revolu\u021bionari?<\/h2>\n\n\n\n
\n
\n
\n\n\n\nAutism: De la \u201emister genetic\u201d la hart\u0103 neurobiologic\u0103<\/h1>\n\n\n\n
1. Medicin\u0103 de precizie \u00een autism<\/h2>\n\n\n\n
\n
2. Sincronizarea conexiunilor<\/h2>\n\n\n\n
\n
\n
\n\n\n\nAlzheimer: De la degradare ireversibil\u0103 la interven\u021bie timpurie<\/h1>\n\n\n\n
1. Oprirea \u201eefectului domino\u201d<\/h2>\n\n\n\n
\n
2. Posibilitatea invers\u0103rii proceselor<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nImplica\u021bii pentru \u00eentreaga psihologie clinic\u0103<\/h1>\n\n\n\n
1. Tulbur\u0103rile afective<\/h2>\n\n\n\n
\n
2. Schizofrenia<\/h2>\n\n\n\n
\n
3. Traum\u0103 \u0219i vulnerabilitate biologic\u0103<\/h2>\n\n\n\n
\n
\n\n\n\nDe ce acest \u201ewow\u201d este justificat?<\/h1>\n\n\n\n
1. Viteza cercet\u0103rii<\/h2>\n\n\n\n
2. Siguran\u021ba<\/h2>\n\n\n\n
3. Umanitatea modelului<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nMesajul psihologic: dincolo de etichet\u0103<\/h1>\n\n\n\n
\n
Creierul persoanei dragi cu declin cognitiv nu este o identitate pierdut\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00censeamn\u0103 cunoa\u0219tere, interven\u021bie \u0219i speran\u021b\u0103 fundamentat\u0103.<\/p>\n\n\n\n